Articol publicat la data de 23 Mai 2020.

Am început o serie de articole despre încercările cu care se confruntă berăriile artizanale din România în această perioadă, și soluțiile pe care le-au găsit. Sperăm că va fi o serie scurtă. 

Pe 15 mai, guvernul României a declarat trecerea de la „starea de urgență” la „starea de alertă”, ceea ce a ușurat o parte din restricțiile impuse ca urmare a pandemiei COVID-19. Asta a însemnat că lumea nu mai trebuie să poarte o declarație de proprie răspundere la ieșirea din casă, însă trebuie să poarte măști de protecție în spațiile publice închise, precum și să respecte regulile de distanțare socială.

În ultima lună, majoritatea berăriilor au continuat ca și până acum, concentrându-se pe vânzările online, păstrând, atât pe ele cât și angajații, în siguranță, producând doar în funcție de cerere. Cu toate acestea, s-au lansat în continuare beri noi, și am văzut inclusiv nou-veniți în industrie. Așa că am decis să-i întrebăm pe berari, cum au fost ultimele două luni pentru ei?

„Se spune că firmele mici sunt flexibile iar deciziile se iau foarte repede. Da, este adevărat, suntem flexibili și ne-am adaptat noilor condiții – on-line, promoții, tam-tam pe rețelele de socializare, multă energie consumată.” (Ionel Păsărică, Capra Noastră)

„Când carantina a devenit oficială, a venit momentul să deschidem magazinul nostru online. Cu tot acest timp liber, a fost ușor să-l facem să funcționeze în câteva zile. Am amânat îmbutelierea pentru a păstra berea în fermentator, deoarece rămâne mai proaspătă așa decât în ​​sticle sau butoaie; berăriile din Cehia obișnuiesc să facă lagering până la 3 luni. Deci, în loc de minim 1 lună, am păstrat câteva beri timp de 2-3 luni la 1,5°C. De asemenea, am încetat să mai producem IPA-urile noastre și în prezent nu avem stocuri de Jos Pălăria sau Drink Different (spoiler alert: această bere va reveni cu un nou nume). Nu cred că vânzările vor reîncepe dintr-o dată, dar suntem pregătiți în orice caz.” (François-Xavier D’Hollander, One Beer Later)

„Am descoperit clienți noi și ei ne-au descoperit pe noi, ceea ce pentru noi e superb, neavând brand awareness-ul altor producători. Am dezvoltat online-ul, am fost creativi. Am creat și rețete noi, vizualul care se va schimba radical în perioada imediat următoare, iar ce e cel mai important, marea realizare dacă vrei, este că nu am pierdut oamenii, angajații noștri.” (Ernest Fazekas, Plan Beer)

„Luna aprilie a fost mai slabă decât luna martie din două motive. În prima jumătate a lunii martie am livrat bere și catre HoReCa. În aprilie nu doar că am avut zero livrări pe HoReCa, dar am avut înca retururi la berea livrată anterior – am avut zile de vânzări negative pentru că am acceptat să preluam înapoi marfa de la toți cei din HoReCa care ne-au solicitat acest lucru. Am avut “norocul” de a fi gândit în perspectivă încă de la început, și avem două magazine proprii: unul la poarta microberariei și unul în Sibiu, astfel încât am avut posibilitatea de a absorbi parțial socul retururilor din HoReCa.” (Cosmin Șoaită, Bere Sibiu)

Cu toate acestea, Bere Sibiu nu au fost singurii care a dat o mână de ajutor partenerilor de retail. Berăriile, barurile și magazinele specializate sunt strâns legate, și nu ar supraviețui unele fără altele. Așadar, când barurile s-au închis pe 15 martie, multe s-au adresat fabricilor de bere, și au întrebat dacă își pot lua stocurile înapoi pentru a le revinde prin intermediul platformelor online. A fost o decizie care a avut sens, dat fiind faptul că barurile nu aveau vânzări, iar berăriile și-au redus producția. Un astfel de caz a fost Mustața de Bere, care, deși au fost destul de tăcuți pe rețelele de socializare, au avut făcut multe în ultimele două luni.

„Suntem un caz atipic pentru că ne-a prins perioada asta in plan de mutare. Trebuia să ne mutăm in Noiembrie, dar “profitam” de perioada asta cu ape tulburi să facem efortul acum. Noi nu am mai făcut bere din 13 martie, dar am făcut stocuri să acoperim cererea până renovam și avizăm noua locație. Luna aprilie am vândut prin partenerii online cu livrare acasă mai multă bere decât ne gândeam. Suportul a fost neașteptat. Însă perioada este extrem de dificilă. Noul ritm ar fi de 20% din producția de anul trecut, deci destul de tragic. Ne pregătim să facem cam 35% din volumele anterioare în perioada următoare.” (Rareș Petre, Mustața de Bere)

Mai ar fi trebuit să fie o lună foarte aglomerată pentru Ground Zero, care care aveau multe evenimente plănuite, la care au trebuit să renunțe:

„În prima lună am reacționat pas cu pas la măsurile din starea de urgență, neștiind exact cum vor evolua lucrurile. Ne-am adaptat rapid canalele de vânzare și am lansat e-shop-ul la care lucrasem cu puțin timp în urmă. Au fost 2 luni foarte dificile, încă suntem la 20-30% din ritmul anterior. Cel mai incomod a fost faptul că ne pregătisem producția de bere și o echipă nouă gata să facem față începutului de sezon. Aveam planificate aniversarea Ground Zero Beer de 5 ani, Aniversarea Hangar de 2 ani și mini-festivalul de 0 Mai, însă nu am putut merge mai departe cu nici unul.” (Alin Matache, Ground Zero)

Dar în afară de bere, mai e o altă băutură artizanală despre care am vrut să știm mai multe detalii, mai ales că rareori apare în presă: cidru. Deci, cum au fost ultimele luni pentru această băutură destul de sezon, care se bazează foarte mult pe segmentul HoReCa? L-am lăsat pe Alan Clark să-și spună oful:

„Ultimele două luni au fost stresante pentru că nu am știut, de la o săptămână la alta, cât de mult se va răspândi pandemia, și când lucrurile s-ar putea întoarce relativ la normal. De exemplu, cidrul nostru e disponibil în unele lanțuri de supermarketuri naționale. Dar nu era clar dacă oamenii se vor simți suficient de confortabili pentru a face cumpărături în supermarketuri, sau dacă toate sau doar majoritatea livrărilor vor fi trimise la domiciliu. Nici nu a fost clar ce proporție a populației ar avea un salariu mai mic sau nul, și ce impact ar avea asupra comportamentului de consum și al vânzărilor noastre. Așa că a trebuit să ne adaptăm abordarea la o situație nouă, dar parametrii noii situații nu au fost niciodată în totalitate clari.” (Alan Clark, Clark’s Cider)

Într-o berărie, se întâmplă mereu mai multe în fundal decât doar producția de bere. Ca și Mustața de Bere, Kutuma au fost și ei în plin proces de modernizare a berăriei, astfel încât pandemia i-a găsit într-un impas financiar. Statul a plătit șomajul tehnic pentru angajați, precum și mai mult timp pentru plata impozitelor. Cu toate acestea, am fost curioși să vedem dacă fabricile de bere au văzut vreun sprijin din partea partenerilor lor, cum ar fi o reducere a chiriei, sau retaileri care și-au plătit facturile restante.

„Am obținut o reducere de 50% a chiriei. Adică am plătit cu 50% mai puțin pentru o terasă goală, un bar gol, și un spațiu de producție la 20% din capacitate. Am obținut termene de plată mai lungi de la finanțatori, dar nici o reducere. Colaboratorii noştri s-au scuzat cât au putut cu ocazia crizei să nu ne mai plătească facturi, inclusiv dinaintea stării de urgență. Great working environment!” (Alin Matache, Ground Zero)

Majoritatea fabricilor de bere sunt în aceeași barcă, dar există unii care au fost mai norocoși:

„Am primit ajutor din partea statului pentru ca angajații noștri aflați în șomaj tehnic. De asemenea, ne bucurăm că avem un proprietar care acceptă plăți cu întârziere. În ceea ce privește magazinele, m-am bucurat să am câteva răspunsuri rapide și pozitive din partea pub-urilor din Cluj, care și-au plătit facturile chiar dacă berile noastre erau încă în stoc.” (François-Xavier D’Hollander, One Beer Later)

Brewpub-urile au avut și ele parte de o perioadă mai grea, având în vedere faptul că trebuie să se ocupe atât cu vânzările de bere, cât și cu partea de restaurant.

„În cele doua luni în care restaurantul și terasa au avut activitatea suspendată, noi am continuat să producem bere pentru a ne asigura stocurile necesare pentru momentul în care vom redeschide. În ultimele două săptămâni am început să ne pregătim și să facem o strategie pentru reluarea activității pe terasa noastră. Legat de colaborarea cu supermarket-urile, noi am continuat-o dar procentul de bere vândut în zona retail-ului este mic în comparație cu cel pe care îl aveam înainte pe segmentul HoReCa.” (Klausen Burger)

Unele brewpubs, cum ar fi Turnul Berarilor, au au trecut pe partea de livrat mâncare la domiciliu. Altele, precum Tom Beer, au început să-și îmbutelieze berile și să vândă în alte orașe.

Între timp, Clinica de Bere au fost nevoiți să închidă temporar o operațiune masivă care include un restaurant, precum și un hotel. Și deși au efectuat livrări directe de bere la nivel local, aceasta a pus o presiune financiară asupra activității care va fi dificil de atenuat. Faptul că berea lor e disponibilă și în magazinele online a prins bine, dar probabil colacul de salvare au fost hipermarketurile, care au asigurat un volum constant de vânzări și venituri. Dar nu toată lumea împărtășește părerea lor vizavi de supermarketuri:

„Comenzile din supermarketuri au venit mai rar, iar vânzările au scăzut. Acest lucru ne poate îmbunătăți fluxul de numerar atunci când vom primi plățile, dar acestea nu sunt suficiente pentru a ne susține activitatea.” (François-Xavier D’Hollander, One Beer Later)

„Supermarketurile ne-a susținut o bună parte din vânzări și ne-am bucurat chiar de un contract nou. Totuși livrarea de bere craft câtre supermarket-uri nu este cel mai facil proces iar retailerii au încercat mai degrabă să emita pretenții noi, știind că suntem într-o situație mai dificilă. Obiectivul nostru este ca berea să ajungă în condiții bune la consumatorii noștri, și speram să înțeleagă și retailerii asta. Ei par mai însă interesaţi de reduceri de 50 de bani.” (Alin Matache, Ground Zero)

„Faptul că cidrul nostru e listat în lanțurile naționale de supermarketuri ne-au ajutat cu siguranță, pentru că au continuat să vândă volume similare de cidru ca și în 2019. Evident, vânzările noastre către HoReCa au dispărut, dar noi am reușit să compensăm prin creșterea vânzărilor livrate la domiciliu.” (Alan Clark, Clark’s Cider)

Unele berării au fot foarte înțelegătoare față de colegii lor din retail, în special cele care se bazează pe o piață mică și locală, unde contează foarte mult să te înțelegi cu colegii de breaslă:

„Am fost foarte atenți să nu facem concurență micilor magazine partenere care fac și livrări la domiciliu, dimpotrivă credem că pentru cei care comandă câteva beri împreună cu alte produse e mai ok să o facă prin partenerii noștri, pentru că se justifică altfel costul de transport la un coș de cumpărături față de câteva beri. E adevărat că pe termen scurt nu a fost cel mai avantajos pentru noi dar partenerii de cursă lungă nu se pot face când fiecare își urmărește interesul imediat. Din acest motiv, la nivel de timing noi nu am început din prima zi de carantină livrările la domiciliu, ci i-am lăsat pe partenerii noștri să o facă. […] Pe partea de plată avem relații excelente cu clienții noștri, iar cei care au putut au facut efortul să plateasca; pe cei care nu au avut de unde… de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.” (Cosmin Șoaită, Bere Sibiu)

După ce starea de urgență s-a încheiat pe 15 mai, am văzut cum mai multe baruri și magazine de bere artizanală, precum The Beer Institute și Bereta Taproom & Bottleshop, încep să se redeschidă. Cu toate acestea, există restricții stricte în vigoare, cum ar fi doar take-away, maxim doi clienți în local, plăți numai cu cardul și mască obligatorie. Am văzut de asemenea că s-au deschis noi locuri, cum ar fi filiala Stației RomBeer din Cluj sau noul lanț de bottle shop și growler station, Casa Berarilor Artizani, cu trei magazine, unul în Bucureşti, în Constanța și unul în Baia Mare. Între timp, barul Aftăr Stube din Brașov a achiziționat o lampă de sterilizare UV, pe care intenționează să o folosească în mod regulat la redeschidere.

Cu câteva zile în urmă, Asociația HORA (reprezentanți ai hotelurilor și restaurantelor din România) a avut o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban, și a primit vestea că terasele se vor deschide oficial pe 1 iunie în condiții stricte de siguranță, urmând ca restaurantele să-și reia activitatea parțială în interior din 15 iunie. Dacă totul decurge bine, toate locurile HoReCa trebuie să se redeschidă până la 1 iulie, cu toate acestea, acest lucru depinde strict de numărul de cazuri COVID-19 și dacă ele vor continua să scadă în cursul săptămânilor următoare. Deci, cum se pregătesc berarii pentru a face față unei potențiale creșteri a cererii, din moment ce ne pregătim pentru a reveni la un anumit grad de normalitate?

„În momentul ăsta am reluat comenzile de materie primă de la furnizori, am reînceput producția la un ritm mai crescut pentru a avea bere proaspătă o dată cu deschiderea localurilor din HoReCa. Locația Hangar este pregătită pentru clienți, vindem la pachet de la poarta fabricii, dar așteptăm deschiderea oficială pentru a-i putea servi în locație. Vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja orice client care ne vizitează.” (Alin Matache, Ground Zero)

„Credem că reluarea consumului va fi graduală și de aceea încercăm să ajungem cât mai direct la cei care vor să bea o bere bună și o vor face, cel mai probabil într-o primă perioadă, acasă în grup restrans de prieteni. În plus de cele două magazine proprii, probabil suntem primii din România care au o aplicatie de telefon mobil [pe Android] care să faca procesul de comandă extrem de simplu. […] Inițiem doar acum de o săptămână partea de livrări directe pentru a ne asigura că la momentul în care socializarea în grupuri 4-5 persoane va fi posibilă, nu va apărea situația în care partenerii noștri nu au pe stoc cantitatea cerută. […] În ceea ce priveste producția, aceasta își urmează cursul normal: analizăm permanent trendul vânzărilor și punem la fiert doar atunci când estimăm că stocul existent ne ajunge doar o lună.” (Cosmin Șoaită, Bere Sibiu)

„Am început să producem, suntem pregătiți să reluăm livrările către localurile cu terase, am vorbit deja cu jumătate dintre clienții nostrii din HoReCa. În mod sigur vom relua tururile ghidate de vineri seara, cu muzică live, pentru început pe terasa amenajată în curtea fabricii, iar o dată ce măsurile o vor permite, în taproom-ul nostru.” (Paul Olău,  Bers Nova)

„Nu știm care va fi cererea, nimeni nu poate preconiza. Este dificil dacă ai 6 stiluri de bere permanent să fi pregătit cu toate, mai ales că sinuozități are doar una. Nu știm despre ce cantități vorbim, nu știm cine se relansează si cine da faliment, nu știm ce fac furnizorii, nu știm daca o scoatem toți la capăt la finalul sezonului. Criza acum începe.” (Zsolt Tătar, Kutuma)

Oricât de dor ne-ar fi de o bere pe terasă cu prietenii, nu putem nega faptul că unii dintre noi suntem precauți când vine vorba de a face acest lucru în siguranță. Acum câteva zile, am creat un mic sondaj (146 de participanți) prin care am vrut să aflăm dacă lumea ar ieşi la o bere dacă, ipotetic, toate barurile s-ar redeschide din 16 mai. Rezultatele ne-au surprins și pe noi (le puteți vedea aici), mai ales când vine vorba de așteptarile și percepțiile consumatorilor.

Cu toate acestea, chiar dacă barurile se redeschid cu măsuri de siguranță în vigoare, nu există certitudinea că industria HoReCa va reuși să-și revină înainte de sfârșitul sezonului. E un lucru la care sa gândesc atât berarii, cât și patronii de local:

„Unul dintre proprietarii de baruri cu care am discutat zilele acestea mi-a mărturisit că nu își va permite să redeschidă doar pentru terasa, care – având în vedere măsurilor vehiculate – va trebui redusă la jumătate ca număr de mese pentru a respecta distanțarea impusă, şi fiecare masă limitată la 3 ocupanți, practic va reprezenta doar 25 % din capacitatea exterioară a localului său. Totodată, în condițiile în care șomajul tehnic nu s-ar mai acorda începând cu [1 iunie], se teme că nu va mai putea să își păstreze angajații.” (Paul Olău, Bers Nova)

Trecem printr-o perioadă incertă, în care e dificil să-ți dai seama ce măsuri trebuie să iei pentru a te pregăti. În această situație, există anumite aspecte asupra cărora guvernul încă nu a luat o decizie, cum ar fi dacă va continua să acorde ajutor de șomaj tehnic, sau dacă acesta va deveni responsabilitatea angajatorului. E posibil ca acest ajutor să fie acordat, dacă e nevoie, până la 1 iulie, însă e o decizie care rămâne de discutat. Și atunci, ce i-ar ajuta cel mai mult pe berari, pentru a trece peste această perioadă?

„Mai multă claritate ar fi benefică cu siguranță. Atunci când mediul de afaceri este imprevizibil, este imposibil să faci planuri. De exemplu, în ceea ce privește festivalurile de bere artizanală (și cidru): nu știm dacă va exista vreunul în acest an. Cu siguranță nu va fi niciunul în iunie, și probabil nici în iulie, și poate chiar toată vara. O inițiativă mai mare de „buy local” ar fi deosebit de benefică în ceea ce privește cidrul, deoarece peste 90% din consumul de (produse numite) cidru este importat din Bulgaria, Cehia și din alte țări.” (Alan Clark, Clark’s Cider)

„Credem că o cotă redusa la TVA ar fi cel mai bun lucru. Mila statului nu ne-o dorim, și nici lozincile „buy local” nu credem că vor avea mare impact real în cifrele de vânzări într-un mic oraș ca Sibiul. Berea artizanală rămâne un produs de nișă, de lux și nu vedem cum aceeași mână de oameni, acum un pic mai strâmtorați financiar, vor crește semnificativ consumul.” (Cosmin Șoaită, Bere Sibiu)

„Cred că oamenii încep deja să fie mai atenți la sursa produselor pe care le achiziționează, cu toate acestea mai multă vizibilitate nu strică niciodată. […] Din punct de vedere fiscal o măsură binevenită ar fi încadrarea berii artizanale la aliment și implicit reducerea TVA la 5%” (Paul Olău, Bers Nova)

„M-am lămurit cu statul român care nici el nu știe (sau are alte interese), dacă adunarea din curtea bisericilor cu pupat de chestii (în aer liber) este mai bună decât adunarea pe o terasă fără să pupi masa. […] Mai am multe pe suflet că tot am vorbit de biserică. Oare Daniel este iubitor de bere artizanală, că poate ne pune o vorbă bună la guvern, că doar așa se deschid mai repede terasele.” (Ionel Păsărică, Capra Noastră)

„Statul nu poate ajuta o firmă care are activititatea principală fabricarea berii, care nu este ortodoxă, suntem o nișă cu spini […]. Am aplicat, așteptăm răspunsurile. Fanii sunt cei ce ne ajuta, și patrioți locali sau chiar proprietari de business-uri care înțeleg fenomenul care aplanează asupra tuturor. De fapt ne susținem reciproc.” (Zsolt Tătar, Kutuma)

De asemenea, am fost curioși să aflăm cum abordează situația Asociația Berarii României, deși au o singură berărie artizanală printre membrii lor. Am văzut deja că, pe 30 aprilie, au scris o scrisoare deschisă prin care a cerut primului ministru să țină cont de sectorul HoReCa atunci când va stabili viitoare măsuri financiare. Dar cât de mare a fost până acum impactul pandemiei asupra industriei producătoare de bere, și cât de mult cred ei că i-ar lua industriei locale pentru a-și reveni? Așadar, pe 14 mai, am participat la o conferință de presă online susținută de Confederația Patronală Concordia, care urmărește să ofere o imagine mai clară a economiei românești dupa 15 mai. Unul dintre vorbitori a fost Dan Robinson, președintele Asociației:

„Cred că la nivel de sector putem să spunem că berea în 2020 va înregistra probabil o scădere mare a consumului. Au apărut o mulțime de povești despre cât au crescut vânzările din retail și cum au compensat ele pierderile din HoReCa și industria ospitalității. Acest lucru nu s-a întâmplat, conform ultimelor cifre pe care le avem de la Asociație. Am asistat la scăderi de două cifre la nivelul general al pieței. Și, evident, vorbim de o industrie sezonieră. Deci, momentul redeschiderii HoReCa este […] absolut critic. Și ar trebui să subliniez că, dacă ne uităm pe termen lung, nu știm exact câți, dar credem că va exista un procent ridicat de puncte de vânzare HoReCa care nu se deschid deloc și, de asemenea, poate unele care se redeschid și apoi se închid rapid, din cauza problemelor legate de fluxurile de numerar. Este un mediu foarte incert, și există și o mulțime de fabrici de bere artizanală din România care se bazează foarte mult pe HoReCa. Și cu cât acest lucru continuă, cu atât va fi mai multă presiune asupra acelor afaceri, ceea ce desigur nu este un lucru pe care dorim să-l vedem. […] Ceea ce pot spune este că berea a făcut parte din viața românilor de mult timp și, prin urmare, ne propunem să facem parte din România pentru mulți ani care vor urma.” (Dan Robinson, Asociația Berarii României)

Chiar dacă nu știm ce ne rezervă viitorul, nu putem nega faptul că toți, berari si consumatori deopotrivă, așteptăm să trecem cu bine peste această perioadă, si că ne facem în continuare planuri.

„După trecerea perioadei astea aș vrea să ne focusăm pe relații corecte de parteneriat cu toți cei cu care lucrăm. Și să încercăm să facem la Brașov un mic festival al berii artizanale. Făcut bine. Fără taxe. Am putea noi să suportăm toate cheltuielile de organizare din Brașov. Berarii să vină și să își vândă super berile fără grijă că au de plătit ceva. În schimb, poate există genul ăsta de înțelegere și din partea altor microberării, poate pot și ei să faciliteze așa ceva în localitățile unde produc și au comunitatea aproape. Cam asta aș vrea. Să văd mai multă lume bine intenționată.” (Rareș Petre, Mustața de Bere)

„Ne-am dori să reîncepem petrecerile care strâng atâția oameni mișto împreună, însă va fi imposibil să o facem până când nu ne vom simți în siguranță în mulțimi. Ne hrăneam cu feedback-ul din partea comunității noastre pentru toate berile pe care le produceam în gama ExperimentALE și ne este dor de asta. Plănuim o nouă lansare, şi posibil o înlocuire a unei beri din portofoliul nostru permanent.” (Alin Matache, Ground Zero)

„Nu cred că este sfârșitul. Cred că va curge multă apă pe Someș până va fi cum a fost odată. Și vorba aia, nici atunci nu a fost cum trebuia să fie, dar acum? Vor reuși sa treacă cei ce vor găsi soluții sa ajungă direct la clienții finali fără interpuși, si cei ce vor găsi piețe noi. Nu cei puternici și nici cei mari, doar aceia care se vor adapta rapid la cerințe si au un circuit al finanțelor foarte scurt. Dacă suntem capabili sau nu, ne vor arată lunile care urmează.” (Zsolt Tătar, Kutuma)

Dar până atunci, vă lăsăm cu o fotografie care să vă amintească de vremurile bune când localurile erau deschise, localuri la care sperăm să ne întoarcem în curând. Stay safe!