Articol publicat la data de 8 martie 2021.

Hai să luăm fiecare întrebare în parte, începând de la zero:

.

Ce înseamnă ‘microberarie’?
Din punct de vedere legal, în România definiția este:

„Prin mică fabrică de bere independentă se înțelege o fabrică de bere independentă din punct de vedere legal și economic de orice altă fabrică de bere și care folosește clădiri separate din punct de vedere fizic de orice altă fabrică de bere și care nu lucrează sub licență. Atunci când două sau mai multe mici fabrici de bere cooperează, iar producția lor anuală totală nu depășește 200.000 hl, aceste fabrici de bere sunt considerate o mică fabrică de bere independentă separată.” 

Pe lângă asta, există doua plafoane privind cuantumul garanției constituite de antrepozitarii autorizați pentru producție, care poate fi:
– 236.901 lei pentru fabricile de bere mici (sub 200.000 hl an)
– 9.476 lei pentru fabricile de bere mici care produc maximum 5.000 hl pe an

Dacă citești acest articol, cel mai probabil berăria ta va face parte din a doua categorie.

.

Ce înseamnă ‘bere artizanală’?
În România, nu există un standard privind ce înseamnă de fapt ‘bere artizanală’. Conform Asociației de Standardizare din România, în prezent berea se clasifică în următoarele categorii principale:

• Bere blondă, de următoarele tipuri: berea blondă, berea blondă superioară, Pils, și specialitati precum bere fără alcool, dietetică, arămie, blondă din grâu, etc;
• Bere brună, de următoarele tipuri: berea brună, berea brună superioară, berea neagră, Porter, Bock brună, bere caramel, etc.

Standardul actual prevede anumite condiții tehnice de calitate, dar dacă-l citești cu atenție, îți dai seama că multe din berile pe care noi le considerăm artizanale (mai ales stilurile noi) nu sunt mereu în conformitate cu proprietățile organoleptice, fizice și chimice descrise în documentul respectiv. Din câte știm noi, a fost demarată deja o inițiativă pentru a aduce acest standard la zi, astfel încât să ia în considerare și berea artizanala. Rezultatele urmează să le vedem.   

Nu o să ne obosim să explicăm ce e berea artizanală în acest articol deoarece am scris ad infinitum despre asta aici.    

.

Există cursuri de calificare în România pentru fabricarea berii la nivel comercial?
Nu. Există cursuri pentru fabricarea berii acasă, însă ele îți oferă doar de informația de bază, și nu se aplică la un nivel comercial. Poți face un curs de berar în străinătate, însă e bine de știut ca diploma nu îți va fi recunoscută în România de către Ministerul Educației. Practic, vei face cursul doar pentru tine (ceea ce nu-i deloc un lucru rău). 

Evident, aici nu luăm în considerare cazul în care ai absolvit o facultate cu profil de științe agricole, de exemplu.

.

Am nevoie de cursuri de calificare dacă vreau să-mi deschid o berărie?
Nu ai nevoie de o diplomă sau de calificări pentru a produce bere în România, din punct de vedere legal.

.

Trebuie sa știu cum să fac bere dacă vreau să-mi deschid o berărie?
Nu. Există destule microberarii în România care sunt deținute de antreprenori care nu știu cum se produce berea. În aceste cazuri, berăria apelează la serviciile unui berar (fie local, fie din străinătate) care poate oferi servicii de consultanță în ceea ce privește rețetele, echipamentul de care e nevoie, etc. Ideal, însă, ar trebui să știi măcar în linii mari care este procesul de producere a berii.

.

De ce acte am nevoie ca să îmi deschid o berărie artizanală în România?
Vezi aici: Acte necesare ca să-ți deschizi o microberărie

.

Pot să-mi deschid o berărie ca PFA?
Da. Însă e un proces destul de complicat, cu care nu merită să-ți bați capul. Din câte știm noi, singura berărie artizanală din România care a funcționat ca PFA a fost Bere Cazino.  

.

De ce echipament am nevoie pentru a mă apuca de făcut bere la nivel comercial?
Vezi aici: The brewing equipment you need to open a brewery

.

Cât costă să-ți deschizi o microberărie în România?
Costul unei microberării variază foarte mult, în funcție de cât de multă bere vrei să produci. În medie, asteapta-te la o investiție minima de 100.000 de euro. Cel mai mult te va costa echipamentul necesar – asta presupunând că nu vrei să te apuci să-ți construiești clădirea în care se va afla berăria.

Pe lângă acte, echipament și renovare (sau construcție) a spațiului de producție, mai sunt două costuri majore (din fericire, sunt bătute în cuie) la care trebuie să te aștepți:
– Capitalul social subscris și vărsat, în valoare de 10.000 lei;
– Garanția pentru antrepozitarii autorizați pentru producție, care te costa 9.476 lei în cazul în care nu îți propui să produci mai mult de 5.000 hectolitrii de bere pe an.

Pentru restul, dă un ochi aici, ca să-ți faci o idee cât de cât: Echipament, ingrediente și rețete pentru producerea berii artizanale

.

Cum pot face rost de fonduri pentru a-mi deschide o berărie?
Aici ai vreo două opțiuni. Sunt destul de slabe șansele să obții un credit de la bancă, deci nu te baza prea mult pe el. În România, marea majoritate a berarilor care și-au deschis o microberărie au făcut asta cu fonduri din partea investitorilor privați (prieteni, cunoștințe, sau diverse firme). Cel mai probabil o să ai și tu nevoie de angel investors (după cum se numesc ei în engleză). 

Pe lângă asta, e posibil să obții fonduri europene pentru deschiderea unei berării. Un exemplu de berărie artizanală deschisă cu fonduri UE este Bers Nova, de lângă Oradea.  

.

Care e dimensiunea minimă a spațiului și echipamentului pe care pot face bere la nivel comercial?
Nu există o cifră minimă din punct de vedere legal privind dimensiunea echipamentului tău. În România, berării precum Hophead și Amistad au început cu un brewhouse de 50 de litri, și si-au mărit capacitatea de producție pe parcurs. Același lucru se aplică și la spațiul în sine: e mai important felul în care e compartimentat spațiul decât câți metri pătrați are viitoarea ta berărie. 

Legat de care e volumul minim de bere produs astfel încât berăria ta să fie rentabilă din punct de vedere financiar, hai să punem problema așa: Ce crezi că e mai rentabil: să produci 50 de litri de bere, sau 1000? Sau: de pe urma cărui stil de bere crezi că vei face mai mulți bani: un lager, sau un Imperial Stout învechit în butoaie de Highland Park? 

We’ll let you do the maths. 

.

Am nevoie de angajați dacă vreau să-mi deschid o berărie?
În teorie, nu. În funcție de capacitatea berăriei, te poți ocupa tu singur de brasat, îmbuteliat, curățenie, mentenanță, distribuție, etc. În practică, acest lucru îți va consuma foarte mult timp. Unul din sfaturile noastre este să angajezi pe cineva care să te ajute măcar pe partea de îmbuteliere.

.

Cum e mai bine să am lucrători într-o berărie: ca angajat, persoană juridică sau PFA?
Depinde de caz. Dacă ai nevoie de cineva la berărie 40 de ore pe săptămână, poți angaja personal cu norma întreagă. Personalul part-time e și el o opțiune, dacă îți permiti taxele aferente.

O opțiune destul de avantajoasă e să angajezi pe cineva care are un SRL cu domeniu de activitate în producția berii și servicii de consultanță. Partea buna în acest caz este faptul că ai o flexibilitate foarte mare, și poți apela la serviciile lor în funcție de când și cum nevoie. În plus, costurile aferente pentru ambele părți implicate sunt mult mai mici. Partea dificilă e să găsești pe cineva care poate să-și deschidă un SRL pentru a lucra cu tine.
Vezi și: Studiu de caz – BROCK & BRUIN SRL

Opțiunea de PFA e cea mai complicată dintre toate, din simplul motiv că e greu să găsești pe cineva care poate să-și infiinteze un PFA în domeniu (decât dacă găsești un absolvent al unei facultăți cu profil de științe agricole). Noi am cochetat cu aceasta idee acum mulți ani, însă a trebuit să renunțăm la ea deoarece, pentru a-ți înființa un PFA în domeniul producerii berii, ai nevoie de o diplomă care să dovedească că ai cunoștințele necesare. Dat fiind faptul că Ministerul Educației din România nu recunoaște cursurile de berar făcute în străinătate, acest lucru nu a fost posibil pentru noi. În plus, taxele pe care le plătești ca PFA sunt mult mai mari decat ca PJ. Deci, din nou, slabe șanse să găsești pe cineva dispus să lucreze la berăria ta ca PFA. 

.

Pot să vizitez o berărie artizanala dacă vreau să văd cum e produsă berea?
În teorie, da. În practică, depinde cu cine vorbești. Sunt destule berarii artizanale în România care abia așteaptă vizitatori, și care te vor primi cu brațele deschise. Aici, însă, trebuie sa facem o mențiune (mai ales Andrew, care are o aversiune viscerală vizavi de treaba asta): încearcă să vizitezi berăriile în ziua în care NU fac bere. Din două motive:

În primul rand, pentru ca ziua în care berăria face efectiv bere e destul de ocupată, iar berarii nu o să aibă timp să-ti răspundă la fiecare întrebare. De multe ori, programul în ziua de dinaintea brasării e la fel de încărcat.

În al doilea rand (sau poate chiar în primul), pentru că o berărie nu e un loc de joacă. Și ca în orice spațiu de producție, poți foarte ușor să te rănesti grav în cazul în care pui mâna pe ce nu trebuie, sau mai rău, să mori (seriously, we’re not even remotely joking about this). De la echipamente sub presiune la substanțe chimice, nu știi niciodată ce poate sa te lovească. 

De aceea, și mai ales în cazul berăriilor care fac bere măcar saptamanal, nu o să găsești mereu pe cineva care sa te poată primi în vizită. Nu pentru că berarii au secrete sau prostii de genul, ci pur și simplu pentru ca sunt ocupați, și ei răspund efectiv de tine atat timp cât esti în berărie. 

Partea bună e că am fost noi în vizită la cateva berării care te-ar putea interesa, și poți să vezi concret ce se întâmplă când fac bere în seria de articole dedicată acestui subiect.

.

Am voie sa deschid un mini bar în incinta berăriei, unde pot organiza degustări de bere?
Da. Cei de la Vamă s-ar putea să-ți comenteze pentru că vinzi bere cu amănuntul direct din berărie, dar din punct de vedere legal e ok. Ca să cităm din lege:

Titlul 8 din codul fiscal, articol 362 
(6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile, cu următoarele excepţii: 
… 
e) vânzarea de bere în interiorul antrepozitului fiscal, autorizat exclusiv pentru producţia de bere.

Vei avea totuși nevoie de codurile CAEN corespunzătoare, autorizație de funcționare de la Primărie, DSV/DSP, etc. 

Atenție: această secțiune se referă doar la cazul în care vrei să ai un mic bar în clădirea berariei unde poți să servești bere și să faci ocazional sesiuni de degustare. În cazul în care vrei să-ți deschizi un brewpub, cu berărie + bar, terasă, sală de mese, restaurant, bucătărie, etc, apelează la serviciile unui profesionist pentru mai multe detalii.

.

Dacă fac bere acasă (homebrew), pot să o vând în mod legal?
Nu. Dintr-un motiv simplu: ai nevoie de antrepozit de la Vamă, pentru care îți trebuie cel puțin o firmă (ca să nu mai vorbim de toate celelalte acte de care o să ai nevoie). 

Și înainte să întrebi: nu îți poți transforma bucătăria/sufrageria/garajul într-o berărie care să poate produce și vinde bere legal. Decât dacă, printr-o minune, îi poți convinge pe cei de la Primărie, Vamă, Mediu & friends că îndeplinești toate cerințele necesare. 

.

Dacă am o rețetă de bere bună făcută la nivel de homebrew, pot să o fac și la nivel comercial?
Atât timp cât ai aprobare de la Vamă, poți face orice fel de bere vrei tu. E totuși bine de știut că să treci o rețetă de la oala din bucătărie la cazanul de fierbere nu e o chestiune de a multiplica ingredientele de X ori. 

Legat de acest subiect, dă un ochi și peste: Cum să faci gypsy brewing în România

Și cam tot pe subiectul ăsta, vezi aici un articol scris de Adi de la Bereta despre cum a fost pentru ei trecerea de la homebrew la gypsy brewing. 

.

Unde pot să-mi vând berea pe care o produc?
Pentru o listă de magazine online românești care vând bere artizanală, dă un ochi pe BeerShops.ro.

Atenție: lista respectivă conține inclusiv pagini de webshop pentru microberării românești. Uită-te peste fiecare în parte ca să găsești doar magazinele de sine stătătoare.

Un mic sfat: dacă îți permiti, deschide-ți un webshop pentru berărie (dacă nu chiar un site în toată regula). Te va ajuta nu doar să-ți gestionezi mai bine partea de stoc, comenzi și comunicare, dar pe lângă asta, arată mult mai profesional și ușor de navigat decât o pagină de social media. 

Pentru restul retailerilor, cel mai bine e să faci muncă de cercetare (mai ales local), și să descoperi ce magazine, baruri sau restaurante sunt deschise la o colaborare.

.

Merită să vând berea pe care o produc în supermarketuri?
Părerile sunt destul de împărțite pe acest subiect. Pe de o parte, când ai berea la raft în supermarket ai o expunere mai mare la public, și mai multe șanse să găsești cumpărători care altfel nu ar afla de berea ta. În plus, anul trecut supermarketurile au fost un colac de salvare pentru o parte din berăriile locale, în lipsa cărora ar fi suferit mult mai mult pe partea de vânzări din cauza pandemiei. 

Pe de altă parte, treaba cu supermarketurile e un pic hit and miss. Dacă ai o bere pe care ai lăsat-o să fermenteze complet, care a stat destul la lagering (sau dacă i-ai pus finings), care nu are probleme cu dissolved oxygen și pe care ai produs-o în condițiile corespunzătoare de igienă, nu ar trebui să ai probleme cu ea. Produsul finit ar trebui să fie îndeajuns de stabil încât să nu fie nevoie să-l filtrezi sau pasteurizezi. Dacă ai bani (undeva în jur de 30.000 de euro) și îți permiti echipament care poate face tunnel pasteurising în sticlă, poți inclusiv să vinzi linistit beri cu adaosuri de fructe. Dar ‘accidente’ se pot întâmpla, mai ales dacă magazinul nu îți depozitează berea corespunzător (deși și aici, atât timp cât berea nu este infectată, și a fermentat în totalitate, nu ar trebui să-ți explodeze sticlele la raft – aici nu luăm în calcul berile cu adaos de fructe). 

În funcție de caz, supermarketurile nu au o comandă minimă la care să te aștepți. În unele luni ți se pot cere 3 baxuri de bere, iar în altele e posibil să nu ai comenzi deloc. Totodată, nu tu ești cel care decide cu cat va fi vândută berea ta, ci retailerul, deci nu te aștepta la un adaos prea mare peste costul de producție. Pe lângă costurile de livrare a berii către supermarket, vei avea nevoie de EDI software pentru a comunica cu retailerii, ceea ce te va costa în jur de 500 de lei pe an. În plus, fiecare factură emisă este comisionată de către programul lor online de facturare (nu foarte mult, undeva în jur de 3 lei factura). Asteaptă-te însă la majorări de preț neanunțate (sau chiar retroactive) când vine vorba de serviciile oferite, sau mai rău, cazuri în care magazinul nu va accepta majorările tale când vine vorba de cu cât vrei să-ți vinzi berea. În general, facturile îți vor fi plătite în termen de 30 de zile, deși, din câte am înțeles, există demersuri pentru a muta acest termen la 120 de zile.      

Toate astea pe lângă riscul ca berea ta să nu fie depozitată cum trebuie, expusă în așa fel încât să nu aibă vizibilitate la raft, sau riscul de a vinde unele beri cu doar un pic peste costul de producție. 

În general, să-ți vinzi berea în supermarket poate fi rentabil, și e o idee cu care multe berării cochetează. Cu toate acestea, noi nu suntem fani de bere artizanala cumparată din supermarket (deși aici în Cluj avem cateva exemple ok), deci nu lua ce spunem aici ca literă de lege. 

.

Pot să mă întrețin doar din banii făcuți în urma producției de bere?
Depinde de caz. În România, există destule povesti de succes, cu berari care fac asta full time și reușesc să se întrețină doar din bere. Cu toate acestea, o bună parte din fabricile de bere sunt deținute fie de antreprenori care produc bere ca un proiect separat, fie de oameni care au un alt day time job care le plătește facturile (inclusiv cele de la berărie). Aici depinde foarte mult de câtă bere vrei să produci, ce stiluri vrei sa abordezi, cât de implicat vrei să fi nu doar în producerea ei ci și în vânzări, cât de bine se vinde berea ta, și de câți bani ai la dispoziție pentru tot proiectul. 

.

Ce pot sa fac dacă am stricat o șarjă de bere?
Depinde cât de proastă e berea care a ieșit. Ideal, o bere care este infectată sau care are off-flavours nu ar trebui distribuită pentru consum. Însă o sarja care nu ti-a ieșit cum trebuie nu poate fi pur și simplu aruncată la canal. Persoana care se ocupă de contabilitate îți va putea explica mai bine cum și ce să faci.

Pe de altă parte, o șarjă de bere care nu a ieșit cum trebuie o sa te coste timp și bani. Iar aici intervine un alt element: integritatea ta ca berar. În funcție de cât de tare ai stricat berea, poți să încerci să o ‘salvezi’ cu niște dry hopping, cu ghimbir, etc. Părerea noastră e că asta e o practică destul de penibilă. Ține minte că o șarjă de bere proastă, mai ales la început, îți va afecta reputația, și îți va lua mult timp să-ți redresezi imaginea în ochii consumatorilor și distribuitorilor. Deci mai bine nu. 

Și dacă tot suntem la subiectul ăsta, dă un ochi și peste: Quality control – how to make sure your beers pass the mark

.

Care e treaba cu aprobarea rețetelor de bere?
Înainte de a te apuca de făcut bere prima data, rețetele trebuie trimise la DGV la București, pentru aprobare și incadrare tarifară. Pentru rețelele de bere noi, pe care vrei să le faci după, lucrurile se complică un pic.

În funcție de județul sau localitatea în care e deschisă berăria ta, rețetele noi de bere fie trebuie, fie nu trebuie trimise la Vamă de fiecare dată. În unele cazuri, berarii au o aprobare în scris care atestă faptul că acest proces nu e necesar. În alte cazuri, autoritățile locale îți vor spune că absolut fiecare rețetă nouă (chiar dacă ai modificat doar un pic ingredientele) are nevoie de aprobare. E un proces destul de aiurea, care îți poate da planurile peste cap. Sfatul nostru e să vorbești cu autoritățile locale și să vezi exact ce vor de la tine, pentru a nu avea probleme mai încolo.

.

.