Articol publicat initial pe Facebook la data de 11 Aprilie 2020.

Înființată în 2004, Asociația Berarii României reprezintă de peste un deceniu interesele membrilor săi în fața instituțiilor, precum și dezvoltarea culturii berii și educarea consumatorilor. În momentul de față, printre cei 5 membrii producători de bere se numără o singură microberărie, Berarium, alături de giganți precum Heineken, Bergenbier, Ursus Breweries și United Romanian Breweries Bereprod (subsidiară Carlsberg).

Indiferent de țară, nu putem vorbi despre o industrie a berii artizanale fără să ne referim și la sectorul macro. Însă unde se poziționează Asociația în relație cu segmentul de bere craft? Există interese comune? Cum ar putea beneficia micii producători de pe urma unor discuții și colaborări? Pentru a afla mai multe, am stat la o poveste cu Julia Leferman, Director General al Asociației.

Care sunt obiectivele Asociației Berarii României?

Obiectivele Asociației Berarii României sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere.

Ce schimbari legislative și de piata a adus Asociația în ultimii 16 ani de existență?

Dintotdeauna, aspectele legislative au fost în atenția Asociației, unul dintre obiectivele noastre fiind acela de a asigura un mediu economic corect și echilibrat pentru toți actorii din piață, care să favorizeze dezvoltarea sustenabilă a industriei berii din România, dar și a economiei românești în ansamblul său. Din acest punct de vedere, Asociația are o contribuție importantă în dialogul constant pe care îl are cu autoritățile, atât la nivel național, cu Guvernul și Parlamentul României, cât și la nivel european, Berarii României fiind membră a Brewers of Europe, pe mai multe arii de interes:

• Fiscal: păstrarea unui nivel corect al taxelor aplicabile în domeniul fabricării berii care să permită dezvoltarea pieței prin apariția unui număr cât mai mare de producători, taxe care să nu constituie o povară pentru producătorii mici sau mari și care să le permită acestora să inoveze prin crearea de noi sortimente;
• Mediu: politici privind managementul deșeurilor de ambalaje, reducerea emisiilor de carbon, valorificarea resurselor (apă, energie);
• Agricultură: măsuri de încurajare a fermierilor români de a crește suprafețele cultivate cu orz de bere și hamei;
• Comerț: implementarea unor inițiative legislative care să asigure protecția optimă a consumatorilor, fără a impune restricții exagerate producătorilor. Este vorba, în principal, despre modul de etichetare și de prezentare a informațiilor de pe eticheta produselor (de ex. traducerea acestora în limba română, afișarea ingredientelor și a valorilor energetice);
• Publicitate: conservarea libertății berarilor de a-și promova și vinde produsele fără impunerea de constrângeri sau limitări nejustificate.

Contează dacă toți producătorii de bere fac parte sau sunt reprezentați de o asociație care urmărește asigurarea unui mediu de afaceri sănătos și realizarea unei imagini optime a berii pe piață? De ce?

Este normal ca atunci când mai mulți producători vorbesc pe o singură voce, aceasta să fie mai puternică și să se facă mai bine auzită. “Unde-s mulți, puterea crește” bine spune un proverb românesc. Mai multe minți și mai multe business-uri din același domeniu în slujba unui scop comun întotdeuna va aduce beneficii respectivei industrii. Asociația noastră reunește nu doar producători de bere, ci și furnizori de materii prime agricole necesare producției și acest lucru ne dă încredere că avem o reprezentativitate importantă și reprezetăm cu profesionalism interesele membrilor noștri.

Există, din punctul de vedere al Asociației, o definiție pentru ce este berea artizanală/craft?

În prezent, în România definiția berii este dată de legislația în vigoare (Legea 227/2015 – Codul Fiscal), unde termenul „bere” se referă la orice produs aflat sub codul NC 2203, sau la orice produs care conține un amestec de bere cu băuturi nealcoolice sub codul NC 2206, în ambele cazuri concentrația reală alcoolică pe volum depășind 0,5 % vol. Altfel, berea rămâne băutura obținută din apă, orz de bere, hamei și drojdie, indiferent de cantitatea produsă, diferența fiind dată de modul în care sunt amestecate aceste ingrediente, aici intervenind iscusința maeștrilor berari.

Cum este privit segmentul de piață pe care noi îl numim „craft” de către Asociație?

Berea craft este un produs artizanal, creat de mici producători pasionați de bere, dornici să ofere o gamă diversă de produse de calitate, bogate în arome, pentru a satisface gusturile din ce în ce mai sofisticate ale consumatorilor. Ca orice produs „craft“, este original, are un target selectat și nu se găsește peste tot. Este foarte pretabil consumului în Horeca, de aceea, în ultimii ani, parteneriatele Horeca-microberări au avut un succes extraordinar. De aici și numărul de microberării care a crescut în România, urmând trendul global. Este un segment care încurajeaza creativitatea și stimulează concurența, obligând toți berarii, mici și mari să inoveze, astfel încât să atragă segmente diferite de consumatori.

Ar trebui să existe vreo diferențiere între producătorii micro și macro, de exemplu, printr-un sigiliu sau logo pus pe ambalaj?

Berea e bere indiferent cine o produce. Producătorii oricum se diferențiază prin gustul, inovațiile aduse produselor și modul de prezentare al acestora, deci nu considerăm că ar fi necesar și un alt tip de diferențiere.

Care ar fi beneficiile aderării la Asociația Berarii României pentru berarii care produc sub 5,000hl pe an?

Prin intermediul Asociației Berarii Romaniei, toți producătorii au o voce mai puternică în relația cu autoritățile statului și în negocierile pe care Asociația le poartă în numele lor. Pentru orice producător, mic sau mare, este importantă apartenența la o industrie responsabilă și sustenabilă, recunoscuta pentru implicarea ei in modelarea cadrului legislativ specific sectorului – protecția mediului, informarea corectă a consumatorilor – sau în acțiuni de prevenire a consumului abuziv de alcool.

În plus, au acces la informații si noutăți din industria berii, la nivel european, Berarii României fiind membră a Asociației Berarii Europei, și își pot promova brandurile proprii în diverse acțiuni derulate la nivelul asociației, adresate în special autorităților, dar nu numai.

Ar trebui să existe o asociație care să reprezinte cumulativ interesele micilor producători în cadrul Asociației Berarii României, un fel de purtător de cuvant?

Noi reprezentam la fel de bine interesele producătorilor mici, medii sau mari, precum și pe cele ale furnizorilor de materii prime agricole necesare producției. Printre membrii noștri se numără Asociația Producătorilor de Hamei și Soufflet Malt, cel mai mare producător de malț din țară.

Ați luat vreodată legătura cu producătorii individuali de bere artizanală pentru a discuta aderarea la Berarii României, sau cu Asociația Producătorilor de Bere Artizanală?

Obiectivul nostru este să reprezentam întreaga industrie a berii din România. De-a lungul ultimilor ani, am adresat invitația să ni se alăture producătorilor nou apăruți pe piața românească, însă pentru moment, acestea nu s-au concretizat. Invitația de a ni se alătura rămâne deschisă către toți. Mai ales în această perioadă gândurile noastre se îndreaptă către micii berări a căror situație este de-a dreptul dramatică din cauza pandemiei COVID-19. Este evident că aceștia, care depind exclusiv de sectorul Horeca, fiind principalul lor canal de comercializare, sunt deja foarte puternic afectați de criză. Suntem alături și de industria ospitalității, care se afla într-o situație alarmantă, prin închiderea tuturor restaurantelor, cluburilor și barurilor. Majoritatea companiilor nu au deloc vânzări și sunt la un pas de faliment. Spre deosebire de alte sectoare ale industriei, vânzările pierdute de industria ospitalității în această perioadă nu pot fi recuperate în nici un fel. Și cu cât se prelungeste criza, cu atât mai dificilă va fi revenirea.

Numai un ajutor guvernamental de urgenta poate evita un val iminent de falimente in industria ospitalitatii. Daca acest sector nu va fi salvat acum, multe business-uri vor disparea pentru totdeauna. Si inclusiv industria noastra, a producatorilor de bere, va avea foarte mult de suferit.

Există demersuri din partea Asociației privind o discuție cu Guvernul prin care s-ar putea oferi un ajutor producătorilor de bere și industriei Horeca în această perioadă?

Suntem în etapa în care evaluăm impactul crizei în sectorul Horeca și în rândul membrilor noștri, pe măsură ce o să avem disponibile și datele financiare. Apoi, vom formula, împreuna cu membrii, propuneri către autorități de sprijin pentru industria Horeca și industria berii.

Dat fiind faptul ca în momentul de față Patronatul Societăților Independente Producătoare de Bere din România e cea mai activă asociație care ar putea efectiv să reprezinte micii berari într-un dialog cu instituțiile guvernamentale, au existat discuții privind felul în care segmentele micro și macro ar putea comunica și poate colabora pe viitor?

Am început un dialog cu aceasta organizație, despre care am înteles ca se află în proces de reactivare, pe care îl vom continua, din dorința de a asigura cea mai bună reprezentare a intereselor tuturor producătorilor de bere în relația cu autoritățile române.

Există planuri pentru a crește producția de hamei și malț din România, sau de a diversifica sortimentele de malț și hamei, pentru ca micii productori de bere să nu se axeze cu precădere doar pe ingrediente din import?

Asociația Berarii României are un dialog permanent cu Ministerul Agriculturii și a făcut propuneri de măsuri care să încurajeze fermierii să crească suprafețele cultivate atât cu orz de bere, cât și cu hamei, feedback-ul fiind pozitiv. Astfel, lucram împreună cu reprezentanții ministerului pentru a pune în practică aceste măsuri, cu scopul de a determina creșterea cantităților de malț și hamei produse în România, pentru că în prezent cererea de materii prime necesare în producția de bere nu poate fi acoperită de producția locală, mulți producători apelând la importuri. Creșterea subvenției la hamei până la nivelul maxim prevăzut în UE și introducerea de subvenții speciale pentru culturile de orz de bere sunt necesare pentru a garanta și pe viitor caracterul profund național al industriei berii, în beneficiul economiei locale. Dorința producătorilor de bere de a spori ponderea ingredientelor provenite din România creează o oportunitate de piață reală pentru fermieri de a produce mai mult, prin extinderea suprafețelor cultivate.

Mulțumim încă o dată pentru interviul acordat, iar pe final, adăugăm o observație personală.

Industria berii artizanale din România urmează îndeaproape modelele occidentale, mai ales din State, nu doar prin stilurile de bere făcute, ci și prin identitate vizuală, comunicare, marketing. Însa mai avem multe de învățat. În State, unul din cele mai importante momente pentru berăriile craft a fost cel în care asociația care le reprezenta, Brewers Association, a ajuns să aiba un loc la aceași masă cu giganți precum AB InBev.

Asociația Berarii României reprezintă interesele membrilor săi atât în fața Guvernului României, cât și în UE, iar multe dintre schimbările aduse de Asociație au avut, și vor avea, un impact asupra industriei berii la nivel general, indiferent dacă producătorii sunt membrii sau nu. Însa e important ca micii producători să știe nu doar ce se discută, ci și să își exprime părerea, și să se asigure că sunt auziți. Iar atât timp cât interesele și nevoile specifice berarilor artizanali nu sunt exprimate concret în fața instituțiilor guvernamentale printr-o asociație, indiferent care ar fi ea, berea craft va avea foarte greu un cuvant de spus în industria berii din România.